• sales@hdv-tech.com
  • Serviziu in linea 24H:
    • 7189078c
    • sns03
    • 6660e33e
    • youtube 拷贝
    • instagram

    In quantu à a tecnulugia di banda larga in fibra, stu articulu hè abbastanza!

    Tempu di post: 10-mar-2020

    Oghje, Internet hè una parte essenziale di a nostra vita di ogni ghjornu.In fatti, ci sò dui modi principali di usu di Internet: unu hè attraversu u serviziu di dati di u telefuninu;l'altru, più in generale, hè attraversu a banda larga in casa o u travagliu.

    Da una perspettiva prufessiunale, l'accessu wireless hè un accessu wireless.Per filatu, hè un accessu cablatu.

    Ovviamente, i servizii di dati mobili deve esse wireless.A banda larga in casa o in u travagliu hè cablata.

    L'accessu cablatu hè ancu spessu chjamatu "accessu à a rete fissa" (rete fissa: rete telefonica fissa).L'accessu à a banda larga è l'accessu IPTV sò tutti "cavu".

    Ciò chì vogliu presentà oghje hè l'accessu à banda larga.

    Storia di sviluppu di l'accessu à Internet à banda larga

    Cuminciamu da u principiu.

    Ti ricordi sempre quandu avete principiatu in linea?

    U primu tempu per cumincià à navigà in Internet era in l'università.Ci hè una linea telefonica in u dormitoriu.Quandu vulete accede à l'Internet, inserisce a carta di modem di u vostru urdinatore, è dopu cunfigurà Internet dial-up in u vostru urdinatore.

    001

    Dopu chì i paràmetri sò cumpleti, cuminciate à dialing.

    Dopu un scricchiolu di "cuore", mostra chì a marcatura hè stata successu, vale à dì per cunnette à Internet.

    Chì ci hè a velocità di l'accessu à Internet dial-up?56Kbps ... Dopu un sonu scricchioliu di "Heartbroken Heart", mostra chì a marcatura hè stata successu, vale à dì a cunnessione Internet.

    Chì ci hè a velocità di l'accessu à Internet dial-up?56 Kbps…

    Iè, avete lettu bè, era cusì lento.À u principiu, u nostru dormitoriu tutale si basava nantu à stu telefunu per dial up è cunnette à u sistema di scola per sceglie i corsi.À quellu tempu, sentite per voi stessu...

    In più, cù stu mètudu uriginale, una volta dial l'Internet, u telefunu ùn pò esse cunnessu è hè in un statu "occupatu".Micca solu, u costu hè ancu assai caru, è l'accessu à l'Internet hè carricu nantu à una basa di minuti per minuti, cum'è chjamate.A vitezza hè digià lenta.Videndu i soldi scappari pò tumbà di colpu.

    In seguitu, dopu à uni pochi d'anni, ADSL hà cuminciatu à esse dispunibule.Apparisce un gadget cum'è l'immagine seguente, chjamatu ADSL cat (Modem), a linea di u telefunu hè cunnessu à u cat ADSL, è dopu u cat ADSL hè cunnessu à l'urdinatore per un cable di rete.

    002

    Dopu l'usu di l'ADSL, a velocità di a rete hè stata ancu migliorata significativamente, da 512Kbps à 1Mbps, è dopu à 2Mbps.

    Ancu s'è a tarifa hè sempre bassa, hè assai più veloce di 56K.I principii di l'accessu à e pagine web sò lisci, è u chat QQ hè più veloce, è l'esperienza Internet di tutti hè stata assai megliu.

    Questu ADSL, chì hè Asymmetric Digital Subscriber Line, hè un tipu di tecnulugia DSL.A tecnulugia DSL hè stata inventata in 1989 da Bell Communications Research Institute.

    Quandu l'ADSL hè apparsu per a prima volta, eru curioso.Era ancu una linea telefonica fina, micca un paru torciatu di cable di rete.Perchè a velocità hè ghjunta di colpu?

    003

    Risultava chì a linea telefonica originale, chì avemu usatu per fà chjamate, hà pigliatu solu a parte di freccia bassa di u filu di ramu (a parte sottu à 4KHz) è ùn hà micca realizatu u so pienu potenziale.

    A tecnulugia ADSL usa multiplexing di divisione di frequenza per dividisce a linea telefonica ordinaria in trè canali relativamente indipendenti di telefunu, uplink è downlink, chì ùn solu evita l'interferenza, ma ancu aumenta a tarifa.

    In particulare, ADSL usa a tecnulugia DMT (Discrete Multi-Tone) per dividisce a linea telefonica originale da a banda di frequenza 4KHz à 1.1MHz in 256 subbande cù una larghezza di banda di 4.3125KHz.Frà elli, a banda di freccia sottu 4KHz hè sempre usata per trasmette POTS (serviziu telefuninu tradiziunale), a banda di freccia da 20KHz à 138KHz hè usata per trasmette segnali uplink, è a banda di freccia da 138KHz à 1.1MHZ hè usata per trasmette signali downlink.

    In cunfrontu cù u metudu originale, l'ADSL ùn solu aumenta assai a vitezza, ma u prezzu ancu cala significativamente.Quandu andate in linea, ùn avete più bisognu di corsa contru u tempu.In più, Internet è telefonate ùn sò più cunflitti, è ponu esse realizati simultaneamente.

    In seguitu, nantu à a basa di ADSL, ADSL2 è ADSL2 + sò stati aghjurnati, è a tarifa hè stata righjunta una volta 20Mbps.

    In più di l'ADSL, a banda larga di radio è televisione (comunicazione per cable), linee dedicate ISDN è altri metudi di accessu à Internet sò apparsu intornu à noi.

    A banda larga di radio è televisione, crede chì quelli chì l'anu utilizatu sò impressiunati.In fatti, hè un modu per furnisce l'accessu à banda larga per via di u cable coaxial di televisione per cable (CATV).

    004        005

    ISDN significa Rete Digitale di Servizi Integrati.U costu hè relativamente altu, è a velocità di a rete ùn hè micca veloce.

    In ogni casu, ancu s'è l'ADSL hà aumentatu assai a velocità di a rete, a velocità di trasmissione di fili di cobre hè ultimamente limitata.Dunque, hè urgente di truvà una alternativa.

    In u risultatu, fibri ottichi apparsu intornu à noi, è l'"era di cumunicazione otticu" hè ghjunta.

     Era di cumunicazione ottica

    Tuttu u mondu deve avè intesu parlà di "retirata di ramu avanzata di luce".U cusì chjamatu "retirata di rame otticu avanzatu" hè, in termini populari, a sustituzione graduale di fili di rame (fili di telefuni, cavi coaxiali, coppie ritorte) cù fibre ottiche per ottene a transizione da e rete di cavi di rame di banda stretta à fibra ottica. rete à banda larga.

    U mutivu di questu hè in parte per via di a dumanda di crescita di velocità, è in parte per u costu.

    Cù u sviluppu di i tempi, u prezzu di u metalu di ramu hà aumentatu significativamente, mentre chì i prezzi di i cavi di fibra otticu è i moduli di transceiver otticu anu diminuitu annu per annu.Cum'è operatore, di sicuru, mi piace u prezzu è faciule d'utilizà!

    OK, andemu à vede ciò chì hè sta banda larga di fibra.

    006

    Prima, fighjemu una struttura generale di a reta di cumunicazione di l'operatore:

    007

    À a cima hè a reta di spina IP, chì hè simplicemente a reta core di l'operatore.A reta di backbone hè cunnessu cù altri operatori.E rete di spine di diversi operatori formanu a spina di Internet.

    Inoltre, hè ancu cunnessu à altre rete di serviziu, cum'è a rete PSTN (rete telefunale) è a rete IPTV, chì furnisce l'utilizatori cù una varietà di servizii.

    In a reta di a dorsale naziunale, hè una reta dorsale provinciale.Più in basso si trova a Rete Metropolitana.Cum'è u nome suggerisce, hè una reta di cumunicazione in a cità.

    U MAN hè divisu in trè strati: a strata di core, a strata di cunvergenza è a strata d'accessu.

    A capa d'accessu hè a strata più vicinu à u nostru cliente.Sta parte di a reta d'accessu hè ancu chjamata a reta d'accessu.L'enfasi è a difficultà di "retirata di ramu avanzatu di luce" si trova in questa capa d'accessu.

    Attualmente, a tecnulugia d'accessu di fibra più mainstream hè PON.

    PON hè una rete ottica passiva, una rete ottica passiva.

    Cosa hè passivu?

    Questa "fonte" si riferisce à a fonte di energia, fonte di energia è fonte di energia.

    Per dì chjaramente, un dispositivu elettronicu senza una "fonte" cusì hè chjamatu un dispositivu passiu.Per fà più simplice, in una reta passiva, ciò chì dà hè ciò chì avete, ùn ci hè micca una fonte d'energia per zoom in o cunvertisce.

    In cunfrontu cù a rete ottica attiva, u più grande vantaghju di a rete ottica passiva hè chì riduce a rata di fallimentu.I cumpunenti attivi sò più propensi à i punti di fallimentu.

    L'architettura di rete di PON hè a seguente:

    008

    PON hè cumpostu di e seguenti parti:

    OLT (terminale di linea ottica)

    Da una banda, i signali chì portanu diversi servizii sò aggregati à l'uffiziu cintrali, è mandati à a reta d'accessu secondu un certu formatu di signale per a trasmissione à l'utilizatori finali.Per d 'altra banda, i signali da l'utilizatori finali sò mandati à e diverse rete di serviziu secondu u tipu di serviziu.in.

    POS (splitter otticu passivu)

    Questu hè faciule da capisce, chì hè di distribuisce e dati di downlink è aggregate uplink data.

    ONU (Unità di rete ottica) / ONT (Terminale di rete ottica)

    U dispositivu più vicinu à l'utilizatore.Parechje persone ùn ponu micca distingue trà ONU è ONT.In fatti, una distinzione simplice hè chì ONT hè un tipu di ONU.ONT hà solu un portu è serve un utilizatore.L'ONU serve parechji utilizatori.U cat di luce in a nostra famiglia hè ONT.

    PON usa a tecnulugia WDM (Wavelength Division Multiplexing, chì hè in realtà multiplexing di divisione di frequenza, lunghezza d'onda × frequenza = velocità di a luce) per ottene una trasmissione bidirezionale in fibra unica cù una lunghezza d'onda upstream di 1310nm è una lunghezza d'onda downstream di 1490nm.

    009

    PON hà assai vantaghji cum'è una larghezza di banda elevata, una alta efficienza, una larga copertura è una ricca interfaccia d'utilizatore.Hè attualmente a tecnulugia d'accessu otticu più populari.

    Sicondu u cuntenutu di u purtellu, PON hè principalmente divisu in i seguenti tipi:

    • Rete ottica passiva basata in ATM (APON)
    • Rete ottica passiva Ethernet (EPON) basata in Ethernet (EPON)
    • Rete ottica passiva Gigabit (GPON) basatu annantu à GFP (Procedura Generale di Framing)

    In fatti, ùn avete micca bisognu di ricurdà tantu.In ogni casu, ricordate chì GPON hè u megliu è u megliu.Avà tutti i principali operatori sò travagliendu duramente per sviluppà GPON.

    Prucessu graficu di accessu à Internet in fibra ottica

    Dopu avè parlatu per un bellu pezzu, ognunu pò sente un pocu vertigini, usemu casi reali è ritratti per illustrà lu.

    Partemu da a reta di backbone IP, da cima à fondu, unu per unu.

    Prima di tuttu, u cusì chjamatu accessu à Internet hè di gode di i servizii furniti da i fornituri di servizii di rete.Per esempiu, aduprà u serviziu WeChat furnitu da Tencent, serviziu Taobao furnitu da Ali, è serviziu video furnita da Youku.

    Questi servizii sò basati nantu à i servitori di l'imprese in u centru di dati.

    010

    S'ellu hè un centru di dati di l'impresa, ci saranu linee di cunnessione da diversi operatori.Attraversu sti linii, cunnette vi à a reta naziunale IP backbone di l'operatore.

    011

    A rete dorsale naziunale hè allora cunnessa à a reta dorsale provinciale.Rete dorsale Pruvinciale, è dopu cunnette à a reta di l'area metropolitana di a cità.Dopu à queste trasmissioni attraversu a reta di u portatore, infine hè ghjuntu à a reta d'accessu.Questu hè u nostru PON.

    Dopu ghjuntu à u PON, u primu passu hè di accede à l'OLT.

    012

    L'OLT hè rispunsevule per una certa zona, un edifiziu o una zona residenziale.Questu hè basatu annantu à u numeru è a dimensione di l'utilizatori.Per i zoni densamente populati, cum'è edifici d'uffizii o scole, pò ancu esse situatu direttamente in l'edificiu.

    E fibre ottiche da l'equipaggiu OLT sò cunnessi à diversi edifici residenziali in a cumunità attraversu rack ODF è scatuli di consegna otticu.

    013

     

    In l'edificu residenziale elv bè, tendenu à avè una scatula di toccu di luce, in u splitter di fasciu.

    U splitter otticu pò dividisce una fibra in parechji canali secondu a ratio di 1:16 o 1:32, chì copre l'utilizatori nantu à u pianu currispundente (o parechji piani).

    014

    E fibre ottiche da u splitter entranu in e case di i residenti.

    Dopu chì a fibra hè entrata, serà cunnessu à a casella di corrente debule in a casa.

    Ci sarà un "cat di luce" in a scatula di bassa tensione.Stu ghjattu otticu, cum'è dettu prima, hè in realtà un ONT, un dispositivu d'accessu passivu per l'utilizatori di fibra ottica.

    A prossima parte hè assai familiar à tutti, ogni famiglia cumprà un router wireless (vale à dì, router Wi-Fi).Attraversu u router, cunnette u ghjattu otticu per dial, è cambia u signale di a rete di fibra otticu in u signale di a rete wireless di casa, cusì chì i telefunini, l'urdinatori, l'iPad è l'altri dispositi ponu accede à Internet.

    015

    U sopra hè u metudu d'accessu à banda larga di fibra ottica più tipica.

    Tutti anu nutatu chì in u casu sopra, a fibra ottica hè direttamente cunnessa à a casa, questu hè chjamatu FTTH (Fiber To The Home).

    In ogni casu, per parechje comunità vechje, l'equipaggiu di basa di rete ùn hè micca abbastanza per scuntrà e cundizioni di FTTH.Se a fibra ùn pò micca ghjunghje à a casa, FTTB o FTTC serà aduttatu.

    FTTB: Fibra à u bastimentu

    FTTC: Fibre To The Curb

    Pigliendu FTTB cum'è un esempiu, quandu a fibra ottica da l'OLT passa per u quadru di distribuzione otticu ODF è u splitter, quandu ghjunghje in l'edifiziu, entra direttamente in l'ONU in a stanza di corrente debule di l'edificiu.

    016

    L'ONU hà una varietà di metudi d'accessu.Simply put, hè di cambià u metudu di fibre ottiche in u metudu ADSL, u metudu POTS è u metudu LAN.

    017



    web聊天